Dune - Frank Herbert

Frank Herbert, Nemira, 2012, traducerea - Ioan Doru Brana

Nemira m-a impresionat cu aceasta carte dinainte să o citesc. Coperta și paginile sunt de calitate și, deși cartea are peste 800 de pagini,  nu sunt probleme să o ții deschisa chiar dacă ajungi pe la mijlocul ei sau să vezi începutul rândurilor. Despre poveste știam ceva dinainte, din jocurile pe calculator care circulau pe floppy disk - uri când eram mic.

Conform Britannica, Dune, apărută in 1965, este una din cele mai bine vândute serii SF, dar cu toate acestea, manuscrisul primului volum a fost refuzat de 20 de ori înainte de a fi publicat.

Tema principală a cărții este una ecologică. Acțiunea din  Dune  se petrece pe planeta Arrakis, ajunsă un deșert imens, dar singurul loc din galaxie unde se găsește prețioasa mirodenie și unde poplația bășninașă, fremenii, visează să creeze un loc cu vegetație bogată.  Povestirea îl are în centru pe Paul Atreides - Muad'Dib. Cartea prezintă și relația dintre politică și religie, după cum spune o învățătură a școlii Bene Gesserit: 

Când politica și religia călătoresc în aceiași caleașcă și când caleașca aceasta este condusă de un sfânt(baraka), nimic nu le poate sta în cale (Anexa II - Religia Dunei, pg. 778).

Paul Muad'Dib este trist să asiste la transformarea prietenilor în adoratori, iar în cele din urmă își dă seama că odată pornit pe acest drum, orice ar face, va rămâne un conducător sfânt în amintirea comunității fremene de pe Arrakis. În timpul duelului final el realizează:

Acesta este punctul culminant. După asta, viitorul se va deschide, norii se vor destrăma, lăsând loc unui nimb glorios. Dacă mor, vor spune că m-am jertfit pentru ca spiritul meu să-i călăuzească. Dacă trăiesc, vor spune că nimic nu poate să i se opună lui Muad'Dib (pg. 742).

Din cauza consumului de mirodenie, Paul are viziuni preștiente. Cele mai adânci vizuni se termină cu jihadul galactic, pe care Paul încearcă să îl evite. El își dă seama că evenimentele din viziunile sale sunt condiționate de mai multe posibilități, spre deoseire de membrii Ghildei, care au o vedere de suprafață, astfel încât ei nu văd toate posibilitățiile unui eveniment din viitor. Cu toate acestea, Paul nu poate să înlăture jihadul galactic din vizunile sale asupra viitorului, lucru care îl ingrijorează în permanență.

În concluzie,  Dune este o carte cu o poveste destul de captivantă și volumul este foarte bine realizat. Unul din minusuri ar fi firul narativ destul de previzibil, dar sfârșitul reușește să te lase cu câteva întrebări în minte fără să pară prea forțat.