Copiii lui Hurin

Autor: J.R.R. Tolkien
Editura: RAO
Pret: 36 Ron
Anul aparitiei: 2008


Imi inchipui ca am sa fiu pus la zid de orice fan serios al genului pentru ca am citit cartea asta fara a citi si Stapanul Inelelor (daca nu si Hobitul), iar faptul ca am vazut filmul nu face decat sa imi sporeasca statutul de ignorant.

Dupa cum marturiseste fiul lui J.R.R. Tolkien, Christopher Tolkien, tatal sau urmarea initial sa creeze o intreaga lume, nu doar o poveste. Intamplarile din Copii lui Hurin se petrec in Zilele de Odinioara, la inceputurile Pamantului de Mijloc, cu mult inaintea peripetiilor lui Frodo. Lumea este populata de aceleasi "rase": oameni, elfi, gnomi, orci, "rasaritenii" - servitorii oricilor- oameni care au inceput sa semene cu lupii, iar pe langa acestia mai sunt si valarii, niste personaje absente, vechi zei.

Conflictul se desfasoara intre orci, condusi de Morgoth, un descendent al valarilor, si celalate semintii ale Pamantului de Mijloc, care se afla, se pare, sub conducerea regelui elf Fingolfin. La Batalia Lacrimilor Far' de Numar impotriva multimii orcilor ia parte si Hurin, conducator al tinutului Dor-lomin. Acesta insa este prins de Morgoth, intreaga lui familie este blestemata iar el este impietrit si obligat sa priveasca implinirea blestemului.

Acum rolul principal ii revine lui Turin, primul nascut al lui Hurin. Turin traieste incercand sa evite blestemul aruncat asupra lui, pribejeste dintr-un loc in altul schimbandu-si numele, dar furia sa impotriva orcilor care i-au prins tatal ii atrage pe acestia de fiecare data in numar mare in fortaretele oamenilor, elfilor sau gnomilor, in care se aseaza. Blestemul cade si asupra mamei si sorei sale.

Cartea nu este o lectura asa placuta ca alte naratiuni ale lui Tolkien, sentiment la care contribuie si faptul ca ea nu a fost niciodata terminata, iar cel care i-a dat forma finala a fost Christopher Tolkien, fiul autorului. Acesta a incercat sa alcatuiasca o poveste cursiva din fragmentele lasate de tatal sau. Ea este insotita de o harta. un glosar si genealogii care incearca sa clarifice nelemuririle. Totusi cartea m-a facut sa privesc cu alti ochi actiunea din Stapanul Inelelor (chiar daca doar cea din film) si cred ca multi cititori, chiar si din cei care nu sunt fani impatimiti ai genului (pentru care mi se pare obligatorie), se vor bucura de ea. Traducerea in romana nu m-a deranjat asa tare desi am auzit/vazut multe plangeri impotriva ei. Sa fie doar naravurile neobosite ale marilor englezofili?!

Acum pun si unele citate care mi-au placut :

"asa pateste omul care fuge de frica sa, se pomeneste ca a luat-o doar pe-o scurtatura, ca sa dea nas in nas tot cu ea"

"O mana cinstita si o inima curata mai pot nimeri si pe de laturi; iar raul pricinuit astfel poate fi mai greu de indurat decat lucratura unui dusman"

"Sperantele desarte sunt mai primejdioase decat temerile si nu ne vor tinea de cald in iarna asta"

"- Mi-ai salvat viata si m-ai aparat, iar pentru astea te-am indragit. Dar acum mi-ai facut rau prietene, tradandu-mi adevaratul nume, caci mi-ai invocat ursita de care voiam sa ma feresc.
- Ursita in tine zace, nu in numele tau, i-a raspuns Gwindor."

"nu-ti voi spune 'Nu te teme!' Caci teama iti este doar de ceea ce trebuie sa te temi, de nimic altceva; iar teama nu te arunca in deznadejde."